Contignü prinzipal
Organs
L Statut de autonomia o l urdinamënt ntern vëij danora organs defrënc, che à duvieres y funzions spezifiches. Sce ulëis avëi deplù nfurmazions sun chisc organs tlichëde menadrë sun la plates tlo dessot.
Presidënt/Presidënta
L Presidënt/la Presidënta reprejentea l Cunsëi provinziel oradecà y defënd si denità y dërc, l chërd ite y sëuranstà a si sentedes. Ël/ëila mantën l orden y cëla che l regulamënt ntern vënie respetà, ...
Ufize de presidënza
Dl ufize de presidënza fej pert l Presidënt/la Presidënta, doi Vizepresidënc/Vizepresidëntes y trëi Secreteres cuestores. I doi Vizepresidënc/la doi Vicepresidentes vën numinei dala doi grupes de rujeneda, de chëles che l Presidënt/la Presidënta ne fej nia pert ...
Collegium di/dla capogrupes
L collegium di/dla capogrupes ie n organ scialdi mpurtant, dantaldut per unì a una n cont dl program de lëur y la dates dla sentedes dl Cunsëi, ma nce per la ejaminazion de cuestions de natura defrënta che possa se purté pro te na senteda dl Cunsëi provinziel.
Comisciuns legislatives
Les comisciuns legislatives à le compit da controlè cun competënza les propostes de lege portades ite dai aconsiadus, dala Junta provinziala o dala jënt (scomenciadia popolara) denanco ares vëgnes tratades tl plenum.
Atres comisciuns
- Comisciun de convalidité
- Comisciun por le regolamënt intern
- Comisciuns speziales
- Comisciuns d'inrescida
- Comisciun interregionala
- Comisciun paritetica aladô dl'articul 84, coma 3, dl Statut d'autonomia
Archif storich
Tlo pudëis liejer dac nteressanc n cont dla cumposizion di organs defrënc tla legislatures passedes.