Contignü prinzipal

Descuscion

La regula generela dl dërt parlamenter ie la descuscion. Rujené deberieda de n problem, se rujené ora, lascé pro che duta la minonghes y prupostes de soluzion vënie purtedes dant y metudes a cunfront una cun l'autra, cialan tl medem tëmp de abiné ora cun ciuna la majera pert ie a una, chësc ie na regula y garanzia fundamentela de uni istituzion parlamentera. La descuscion o plu avisa se rujené ora ie un di mumënc de majera mpurtanza tl pruzedimënt che porta pro a tò la dezijion. Ma per avëi n bon sistem muessel nce vester l balanz danter lascé pro de jì plu sot te n argumënt y l bujën de ruvé ngalin nce a na dezijion. Acioche i lëures vede inant regularmënter y porte a n bon fin iel de bujën che la rejons de uniun vede a una cun la funzionalità dl organn: n parlamënt mé ciaculon y che ne ruva a deguna contlujion ne n'ie segur de no n sëni de efizienza dla istituzions reprejentatives. I regulamënc che uni istituzion se dà, y nsci nce chël dl Cunsëi dla Provinzia autonoma de Bulsan, scrij dant coche n miena de ruvé a una l plu saurì danter i nteresc cuntreres numinei dessëura dajan dant n valgun prinzips n generel y regules avisa per la descuscion dantaldut n cont de tan giut che n rejona y chësc aldò dla cuestion che n à da traté. Coche bele dit iel udù danora avisa per uni cuestion tan giut che n possa rujené ntan la descuscion, che muda aldò dla mpurtanza dla cuestion nstëssa (p. ej. plu giut per n dessëni de lege che per n documënt che cuntën na dezijion sun la direzion pulitica a chëla che n à da se tenì sciche na mozion o n orden dl di) y de tan inant che n ie tla descuscion (p. ej. plu giut per la descuscion generela de n dessëni de lege che no per la descuscion sun uni articul o per mudé n articul). Per uni cunselier/cunseliera vëija perchël l regulamënt dl Cunsëi danora de rujené da 3 menuc sce la va de na mozion, nchin a 60 menuc per la descuscion generela dla leges dl  bilanz.
N auter aspet che auza ora la defrënzes danter la sortes de descuscion ie ciuna persones o tan de persones che possa rujené pea. Sëuraprò a chëla persona che à purtà ite la cuestion possa de regula uni cunselier/cunseliera y la Jonta provinziela tò la parola ntan la descuscion. Ma l ie nce caji ulache l possa tò la parola mé un n reprejentant/una na reprejentanta per uni grupa dl Cunsëi (p. ej. canche n à da fé ora i ponc al orden dl di) y l vën fat nsci na descuscion sciche de dì limiteda. Te chisc caji - l ie belau for per cuestions sun la pruzedura - possa mé na pitla cumpëida de cunselieres tò la parola, un/una o doi/doves, che ie a una y la medema cumpëida che ie contra la pruposta n descuscion. Degun cunselier/deguna cunseliera possa rujené zënza ti avëi damandà dant la parola al presidënt/ala presidënta y l'avëi giapeda. L presidënt/la presidënta ti dà la parola aldò de canche i se à nunzià tres l sistem eletronich. I/la cunselieres rejona stajan mpe y cialan de viers dl presidënt/dla presidënta, i cumëmbri/la cumëmbres dla Jonta provinziela rejona ntant sce for stajan mpe y cialan de viers dla nduneda. Sce l cunselier/la cunseliera che à giapà la parola ne n'ie nia a una, possen nia finé via o spusté l ntervënt per jì inant te n'autra senteda.