Contignü prinzipal

Coche l vën tëut la dezijion

Pernanche duc i cunselieres/duta la cunselieres che se à nunzià à finà de rujené ie la descuscion fineda via. L presidënt/la presidënta ti dà mo la parola al reprejentant/ala reprejentanta dla Jonta provinziela y/o a chi che à purtà ite la cuestion acioche i posse fé si replica.
Canche nce chësc mumënt che fej mo formalmënter pert dla descuscion ie stlut ju, tolen pona la dezijion. N cëla de abiné ora ciuna che ie la minonga dla nduneda n cont dla cuestion o dla pruposta trateda.
Dan che l vën dat ju la stima possa i/la cunselieres te cër caji, p. ej. canche la se trata de n dessëni de lege o de d'autri documënc che à la medema pruzedura, tò mo n iede la parola per fé detlarazions de vela. Te chëstes spiega i/la cunselieres si pusizion che i tulerà ite ntan la vela che vën do: a una, de contra, de se tenì dainora, de ne tò nia pert ala vela.
Pernanche la detlarazions de vela, sce ududes danora, ie finedes, van inant cun l dé ju la stima. Acioche na delibra dl Cunsëi vele muessel vester la cumpëida leghela de cunsilieres canche l vën lità. Chësta cumpëida leghela ie, aldò dl articul 64 dla Costituzion, la maiuranza assoluta di cumëmbri/dla cumëmbres dla nduneda, chël uel dì per nosc Cunsëi provinziel de 18 cunselieres. Sciche l ie usanza tl parlamënt - y tl articul 81, coma 1 dl regulamënt dl Cunsëi provinziel vëniel fat referimënt avisa a chësc - van ora da chël che tla sentedes dl Cunsëi (ma nia te si cumiscions) iel daniëura la cumpëida leghela y perchël ne cëlen nia do de ufize uni iede dan na vela. Ma uni cunselier/cunseliera possa do che l presidënt/la presidënta à detlarà stluta la descuscion y dan che l vën dat ju la stima, damandé de cumpedé do sce la cumpëida leghela ie. Sce la cumpëida leghela ne n'ie nia chëla sposta l presidënt/la presidënta la senteda al plu de n'ëura o la stluj ju. Canche n se abina inò per jì inant cun la senteda do che n la à lasceda vester per l tëmp udù danora o do che la fova unida fineda via per gauja dla cumpëida leghela che ne n'ie nia unida a se l dé, velel inò la norma dl regulamënt dl Cunsëi auzeda ora dessëura, chël uel dì che n rata che l sibe inò l Cunsëi cun la cumpëida leghela per tò si dezijions. Tl regulamënt dl Cunsëi iel pona mo normes bëndebò avisa sun co calculé la stimes di/dla cunselieres che se à damandà de cialé do la cumpëida leghela; sun co calculé la stimes di/dla cunselieres che se à damandà la vela cherdan ora l inuem o sucrëta, nce sce i ne tol pona nia pert ala vela; sun i/la cunselieres che se à damandà la vela cherdan ora l inuem o sucrëta y che ie nce te sala canche l vën cherdà ora per l segondo iede si inuem, ma ne dà nia ju si stima. L cuntrol dla cumpëida leghela ne n'ie nia n pruzedimënt per si cont, ma sce n se l damanda, vëniel fat tl mumënt canche n cumpëida la stimes dates ju pra la vela sun la cuestion o la pruposta trateda.
Pra la vela dij i/la cunselieres la sia tres n "sci", n "no" o "me tënie dainora". L vën dat ju la stima te na maniera tlera da udëi auzan la man, a usc do che n à cherdà ora l inuem o n sucrët tres l mplant eletronich (chësc sistem ne va mo nia) o dajan ju na zedula da lité.
Per l solit dan te Cunsëi ju la stima, auzan la man y tres l fat che n vëija la posizion tëuta, ti  garantëscen al mandat parlamenter si trasparënza y ai litadëures l cuntrol sun la vita pulitica n generel y sun uni lità n particuler. Tla cumiscions iel mé lascià pro de lité auzan la man, ora che sce la se trata de fé ora sun ncëries nternes (presidënt/presidënta, vizepresidënt/vizepresidënta y scrivan/scrivana) ulache n l fej cun na zedula da lité. L presidënt/la presidënta se joa dla manieres de dì tlassiches sciche "Chi che ie a una auze la man", "Chi ie pa de contra?", "Chi se tën pa dainora?". I/la secreteres de presidënza juda a cumpedé ora la stimes y l presidënt/la presidënta cunedësc dedò l resultat. Tl cajo de melsegurëza sun l resultat dla vela fata auzan la man, possel unì damandà, debota do la cunedida dl resultat, de la fé mo n iede. Sce l presidënt/la presidënta ie melsegura sun l resultat monce do la segonda vela passen via a lité cherdan ora l inuem.
La regula normala de lité auzan la man possa unì mudeda te chëla do cherdeda dl inuem, sce almancul 3 cunselieres fej na dumanda cualificheda. Chësta vela vën a se l dé cherdan ora l inuem de uni cunselier/cunseliera tl orden alfabetich a scumencé da chël numer che ie unì trat ala busca dal presidënt/dala presidënta. L presidënt/la presidënta porta dant l senificat dla stima da dé ju sun la cuestion o la pruposta trateda, dan che n mët man de cherdé ora i inuemes. Chësc vën fat normalmënter da n secreter/na secretera de presidënza. Uni cunselier/cunseliera cherdà/cherdeda dij adaut si stima (sci, no, me tënie dainora) o detlarea de ne tò nia pert ala vela. Pernanche n à  finà de cherdé ora duc l prim iede, scumëncen mo n iede a cherdé ora chëi/chëla cunselieres che ne fova nia iló pra la prima cherdeda o che ne n'à nia respundù n chël iede. Pra la vela cherdan ora l inuem vën la cumpëida leghela ududa danora acioche la delibra vele bën (maiuranza assoluta de chëi che fej pert dl Cunsëi) y abineda ora automaticamënter cumpedan chëi/chëles che à tëut pert ala vela, y njuntan, coche nunzià dessëura, la zifra de chëi/chëles che se à damandà la vela cherdan ora l inuem - sce n cajo che i ne n'ëssa nia dat ju si stima - y ala fin mo chëi/chëles che fova iló ntan la vela, ma ne n'à nia tëut pert. L ie mé una na cuestion pulitica per chëla che la vela cherdan ora l inuem vën scrita dant de ufize. L se trata dla mozion de desfidënza contra la Jonta provinziela, l ufize dla presidënza dl Cunsëi o i singuli cumëmbri de chisc. La gauja de chësta norma dl regulamënt dl Cunsëi ie l valor pulitich particuler che na mozion de desfidënza à y sëuraprò che la ulentà y ala fin dla finedes nce la respunsabltà de uni cunselier/cunseliera, de chëles che l ie de bujën, ie da udëi ora tler per duc i/duta la litadëures.
La regula normala de lité auzan la man possa ala fin dla finedes unì mudeda te chëla sucrëta, sce l ie na dumanda cualificheda de almancul 5 cunselieres. Sce l ie sibe na dumanda de lité cherdan ora l inuem che una sucrëta tolen dant la vela sucrëta. La vela sucrëta vën fata o cun na zedula da lité o se nuzan dl mplant eletronich. Danter chisc doi mesuns mëten tl Cunsëi dla Provinzia autonoma de Bulsan per l mumënt mé n droa chël cun la zedula da lité y perchël spieghen tlo dessot mé chël. La vela mët man partian ora a duc i cunselieres/duta la cunselieres na zedula da lité sun chëla che i à da fé na crëusc sun l cheder che cuntën si minonga (sci o no), o lascian la zedula da lité ueta (dé ju na zedula da lité ueta uel dì se tenì dainora). Dedò chërda n secreter/na secretera de presidënza uni cunselier/cunseliera do l orden alfabetich y chisc/chëstes ficia ite la zedula da lité tla urna metuda su a mesa la sala dl Cunsëi. Pernanche n à finà de cherdé ora l prim iede duc, scumëncen mo n iede a cherdé ora chëi/chëla cunselieres che ne fova l prim iede nia iló. I/la secreteres de presidënza se nota su chëi/chëla cunselieres che dà ju si stima, cumpëida pona ora la zedules y scrij su l resultat dla vela sun n formuler aposta, l sotscrij nce y ti l dà pona ju al presidënt/ala presidënta che cunedësc ala fin l resultat dla vela. Sce la va de lité, numiné o fé l inuem de zachei per na ncëria da sëurandé, iel de ublianza lité cun la zedula da lité: te chësc cajo scrij l cunselier/la cunseliera sun la zedula da lité l inuem de un o de plu candidac, aldò dla stimes de preferënza che ie lascedes pro. Tla vela sucrëta iela avisa schiche pra la vela do cherdeda dl inuem: l ie de bujën dla cumpëida leghela acioche na delibra dl Cunsëi vele. Chël uel dì che la maiuranza assoluta di cumëmbri/dla cumëmbres dl Cunsëi muessa vester iló y chësc abinen ora automaticamënter cumpedan chëi/chëles che à tëut pert ala vela y njuntan, coche nunzià dessëura, chëi/chëles che ne n'à nia tëut pert ala vela, ma che fova iló ntan che l univa cherdà ora i inuemes l segondo iede.
Ora dl quorum struturel che fossa la mëndra cumpëida de cumëmbri/cumëmbres dl Cunsëi che muessa tò pert ala vela (sce l ne n'ie nia udù danora autramënter mienen tlo la maiuranza assoluta di cunselieres/dla cunselieres) iel de gran mpurtanza per la dezijions dl Cunsëi che l sibe nce l quorum de cunsëns, che fossa la cumpëida de stimes che ie de bujën acioche na cërta dezijion vele nce. N chësc cont scrij l articul 82 dl regulamënt dl Cunsëi dant che "Uni delibra dl Cunsëi vel pernanche l ie plu stimes a una che de contra, ora che tla materia y ti caji ulache l ie udù danora d'autra maiuranzes. Sce la cumpëida dla stimes ie valiva, ie la pruposta da ntënder sciche nia azeteda". Chësta regula vel nce per la cumiscions, ma iló iela nsci che sce l ie unfat n grum de stimes a una y de contra, ti vëniel dat l majer pëis ala stima dl presidënt/dla presidënta dla cumiscion. Te Cunsëi al incontra, sce la cumpëida de stimes a una y de contra ie valiva, porta chësc pro che la pruposta ne vën nia azeteda (ora che tla dezijions dl Cunsëi tëutes ala fin de n pruzedimënt per cunfermé n lità/na liteda, ulache l vel la dezijion che ie plu de utl per l lità/la liteda). Nscila ne n'ie chëi che se tën dainora nia da tò n cunscidrazion ti conc che vën fac per arjonjer la maiuranza che ie de bujën per dé pro na pruposta. Chësta ie na regula tipica dla pruzedures parlamenteres che vel nce tla Majon di Deputac y che vën da na nterpretazion de n cër viers dl articul 64 dla Costituzion.
Aldò de chësta nterpretazion ne n'ie chël che se tën dainora nia un che renunzia (al cuntrer de chi che detlarea de ne tò nia pert ala vela o de chi che lascia la sala dan la vela), ma l tol ite plu che auter na pusizion danterite, de n mez sci o de nia defin de no. L valor cuncret de si posizion sun l resultat finel depënd pona da coche i singuli/la singules se à detlarà, a una o contra la pruposta. L cunselier/la cunseliera che uel se tenì dainora ne n'ie da una na pert nia de contra che la nduneda feje si delibra, davia che l vën cumpedà pea pra chëi/chëles che fej ora la cumpëida leghela, ma se tenian dainora ne judel dal'autra pert nia pea, ora che ndiretamënter, a furmé la minonga dla nduneda. Chësta maniera de calculé la maiuranza che ie de bujën per dé pro na pruposta porta pro che, sce na gran cumpëida de cunselieres che ie iló se tën dainora canche l ie da dé ju la stima, possa na pruposta unì azeteda nce mé cun puecia stimes a una, ma for sce l nen ie deplù de chëles de contra.