Contignü prinzipal

Dërc y duvieres

Dërc dla cunselieres y di cunseliers

Nce ti cunfronc di cumëmbri dl Cunsëi dla Provinzia autonóma de Bulsan vën a valëi la regula tipica dla democrazia reprejentativa, cunseguenta al articul 67 dla Costituzion y defineda tecnicamënter cun l inuem "pruibizion dl mandat imperatif" o "mandat liede". Chësta pruibizion, o sce n uel la tlamé te na esprescion positiva, chësc cumandamënt o prinzip, vëij danora che la cunseliera o l cunselier, che reprejentea duta la populazion dla Provinzia de Bulsan y no mé si litadëures o grupes de nteres de uni sort (lobbies), ne ie lià a deguna maniera a ndicazions de coche ël o ëila dassëssa dejëujer si mandat, ma i ie liedesc y ndependënc, ënghe sce i se tulerà, sambën, a cuer de se nciarië di bujëns y dla esigënzes particuleres de si litadëures. N basa ala pruibizion dl mandat imperatif ne ie la cunselieres y i cunselieres provinziei nia respunsabli politicamënter per l tëmp dla dureda de si ncëria. Tl urdinamënt giuridich mancia defati defin i strumënc per pudëi fé valëi si respunsabltà politica (tres, p.e., la revucheda dl mandat):
La cunselieres y i cunselieres provinziei, gòd, sciche i cumëmbri parlamenteres, de na cërta imunità limiteda, n basa a chëla che ëiles y ëi ne muessa nia respuender dla minonghes purtedes a esprescion o dla stimes dates ju ntan l eserzize de si funzion. La rejon de chësta garanzia persunela ududa danora per uni cunseliera y cunselier tl'esecuzion de si funzion (no mé tla sales dl Cunsëi, ma nce tla sozietà) ie tlera: n uel ti garantì ala cunseliera y al cunselier la plu ampla liedëza de valutazion y de dezijion tl'eserzitazion de si mandat, zënza che ëila o ël muesse se temei che na minonga purteda n iede a esprescion o na stima data ju posse cumpurté respunsablteies (zeviles, penales, aministratives, disciplineres, patrimonieles). Chësta imunità vel, per rejons tleres, nce do la fin dl mandat.
La cunselieres y i cunselieres giata na ndenità fisseda cun lege (tl mumënt mo cun la lege regiunela dl 26 de fauré 1995, n. 2). Chësta ndenità y i autri paiamënc udui danora dëssa seguré da una na pert la ndependënza economica dla cunseliera y dl cunselier (la/l defendan nsci da nfluenzes o prescions da dedora) y, dal'autra pert, lascé pro che la persones litedes posse eserzité si mandat te na maniera prufescionela y durëivla dedican al lëur tl Cunsëi provinziel (y al lëur tl Cunsëi regiunel, ajache i la cunselieres y cunselieres provinziei à nce la ncëria de cunselieres dla Region) la majera pert de si tëmp.

Duvieres dla cunselieres y di cunseliers

La cunselieres provinzieles y i cunselieres provinziei ne à nia mé dërc, ma nce ublianzes. Chëstes se porta pro dala desposizions spezifiches cuntenides tl Statut de autonomia y dantaldut ti regulamënc dl Cunsëi provinziel de Südtirol. Chisc regulea duta l'atività dl Cunsëi provinziel de Südtirol y si organs. Prima, almanco tl orden de tëmp, ie la ublianza dla cunselieres y di cunselieres nueves chëla de dé ju l juramënt. L juramënt (la cunseliera y l cunselier jura fedeltà ala Costituzion) ie defati na cundizion ndespensabla per dejëujer la funzions de cunseliera o cunselier. L juramënt vën normalmënter fat n la prima senteda do la veles. Sce per vel mpedimënt giustificà ne ëssa na cunseliera o n cunselier nia pudù juré tla prima senteda, vën l juramënt fat dadedò, n ucajion de si prima partezipazion ai lëures dl Cunsëi. La cunseliera y l cunselier à po l duvier mpurtant de partezipé a duta la sentedes dl Cunsëi y di autri organs te chëi che ëila o ël ie unic cherdëi a tò pert. Sce ël o ëila ne pudëssa per vel' rejon nia tò pert a vel' senteda per gaujes persuneles o per ademplì a d'autri duvieres istituziunei de mpurtanza, muessi giustifiché si assënza ti l fajan al savëi danora ala Presidënta dl Cunsëi o dl organ nteressà (p.e. na cumiscion).
Na lingia d'autri duvieres possa unì definei "regules de cumpurtamënt": l ie duvieres che à l fin de seguré l orden ntan la sentedes dl Cunsëi provinziel y de si organs y de garantì ala cunselieres y ai cunselieres che les/i posse eserzité si dërc cun liedëza. Y propi perchël vëij l regulamënt ntern dl Cunsëi danora la ublianza de n cumpurtamënt che sibe for sciche l se toca y adatà ala denità y al bon inuem dla istituzion per schivé l desturb dla sentedes, la pruvocazion de tumulc o dejordens, l se purté pro de rebec o azions viulentes y nce l'adurvanza, a usc o per scrit de esprescions ufensives o urdeneres.
Ciuna straufonghes ie pa ududes danora per la cunselieres y i cunselieres provinziei che ne respetea nia chësta regules?

  • Na prima sort de straufonghes ie lieda al duvier dla cunseliera o dl cunselier de nfurmé l presidënt o la presidënta de na cumiscion uni iede che ëila o ël ne po nia tò pert a na senteda. La straufonga ududa danora do trëi assënzes nia giustifichedes ndaloauter ie la destumënza dla ncëria de cumëmber dla cumiscion. Chësta straufonga ne ie nia ududa danora ti caji de assënza nia giustificheda dala sentedes dl Cunsëi provinziel, nce sce la vën dant plu suënz, davia che la ncëria ti ie unida sëurandata ala cunselieres y ai cunselieres dai litadëures y dala litadëures y perchël ti respuend i cumëmbri dl cunsëi provinziel mé a chisc.
  • D'autra straufonghes possa unì aplichedes diretamënter dala Presidënta dl Cunsëi ai cunselieres y ala cunselieres sce i/les ne respetea nia una dla normes dl regulamënt ntern che garantësc l mantenimënt dl orden ntan la sentedes. Chësta straufonghes ie: l'esortazion ala cunseliera o al cunselier de usservé i tëmps de ntervënt o i argumënc de discuscion tl cajo che chiche rejona ne tënie nia ite i lims metui dant o sce ëila o ël desviessa dala tematica trateda (do doi iedesc che la Presidënta ti l'à cumetuda zënza resultat possela ti tò la parola a chëla o a chël che rejona) y la cherdeda dla cunseliera o dl cunselier, la/l tlaman cun si inuem, tl cajo che ëila o ël desturbe la dejëuta regulera dla senteda ti tulan la parola a chiche rejona iust, ciaculan cun d'autra o d'autri cunselieres o te uni cajo sce la cunseliera o l cunselier se cumporta a na maniera da desturbé la bona dejëuta di lëures dl Cunsëi. Sce na cunseliera o n cunselier ne lascia nia de desturbé l orden dla senteda, scebën che l ti ie unit cumetù doi iedesc de la finé, possa la Presidënta dl Cunsëi cumandé l'espulsion dala sala per l rest dla senteda y, te caji particularmënter grieves, la zensura. Chisc pruvedimënc possa unì adotei ndependentmënter dal fat che la cunselieres y i cunselieres ie bele unic cherdei al orden, canche na cunseliera o n cunselier gauja tumulc o dejordens o sce i vën a se dé. La zensura cumporta la pruibizion de azes ala sala per la senteda suzessiva y per na cumpëida de sentedes suzessives stabilides dal Cunsëi, te uni cajo per nia plu che de n dut cater sentedes.

Download - L Cunsëi provinziel - suraodüda