Contignü prinzipal

L Cunsëi provinziel A - Z

A - Z

Adurvanza dla rujeneda

Ntan la ancuntedes dl Cunsëi provinziel y de si organns metui adum da de plu persones possen adurvé sibe l talian che l tudësch per comuniché a usc o per scrit. I/la tradutëures dl Cunsëi provinziel fej na traduzion simultanea di ntervënc dal talian al tudësch y al cuntrer. Sëuraprò vën duc i documënc che à da nfé cun l'atività dl Cunsëi y de si organns metui ju sibe per talian che per tudësch.

Aministrazion

Tla aministrazion dl Cunsëi provinziel lëura ntëur n 50 persones che à da se cruzië che la ativiteies defrëntes dl Cunsëi provinziel y de si organns vede a bon fin. A cë dla aministrazion dl Cunsëi provinziel ie l secreter generel/la secretera generela che depënd diretamënter dal presidënt/dala presidënta dl Cunsëi. L secreter generel/la secretera generela mëina l secretariat dl Cunsëi provinziel y coordinea la ativiteies de duta la aministrazion. Sëuraprò al secretariat dl Cunsëi cun si servijes che toca leprò (servisc stampa, servisc zeremonies y relazions cun la jënt) iel udù danora mo trëi ufizies tla strutura urganisativa: l ufize cuestions legislatives y legheles, l ufize aministrazion y l ufize traduzions. A uniun sëurastà n diretëur/na diretëura.

Amunizion a dé gheneda

Sce n cunselier/na cunseliera desturba ntan na senteda dl Cunsëi provinziel giapel/giapela, do che l ie unì cherdà ora si inuem, na amunizion a dé gheneda. Sce n cunselier/na cunseliera do doi amunizions a dé gheneda ntan la medema senteda va inant a desturbé, muessa l presidënt/la presidënta l stlù ora dala sala per duta la senteda y te caji particularmënter grieves ti fé avëi na craunia per scrit.

Amunizion a resté pra l argumënt

Sce n cunselier/na cunseliera ne se tën nia ntan si ntervënt al argumënt sun chël che l vën rujenà giapel/giapela dal presidënt/dala presidënta na amunizion a resté pra l argumënt. Sce n cunselier/na cunseliera do doi amunizions a resté pra l argumënt ne tën nia cont de chëstes, possa l presidënt/la presidënta ti tò la parola sun chël argumënt.

Calënder dla sentedes

L Cunsëi provinziel vën cherdà ite de regula aldò de n calënder dla sentedes metù adum danora ann per ann. Chësc calënder lascia pro che i cunselieres/la cunselieres y i cumëmbri dla Jonta provinziela possa se mëter a jì si mpënies politics miec che la va. L calënder vën partì ora te de plu ufizies y istituzions dla provinzia acioche la jënt sebe danora canche l Cunsëi provinziel se anconta.

Cherdé ite

L Cunsëi provinziel vën cherdà ite dal presidënt/dala presidënta tres na lëtra recumandeda mandeda ai/ala cunselieres cun leprò duta la nfurmazions de bujën almanco 5 dis de lëur dant.

Coalizion

Na coalizion vën a se l dé canche l se mët adum doi o de plu partic reprejentei te n parlamënt cun l fin de mené inant deberieda la jonta.

Coleghium di mëinagrupa/dla mëinagrupa

L coleghium di/dla mëinagrupa ie metù adum dai/dala mëinagrupa dl Cunsëi y dai cumëmbri dl ufize de presidënza. A cë ie l presidënt/la presidënta dl Cunsëi provinziel che l chërda nce ite al fin de se mëter a una sun l program y l calënder di lëures che unirà a se l dé tla sentedes dl Cunsëi y dla cumiscions legislatives o per rujené de d'autra cuestions che possa unì ora ntan la sentedes dl Cunsëi. La dezijions che vën tëutes canche duc ie a una vel nce per l Cunsëi; sce l ne n'ie nia duc a una à l Cunsëi da tò la dezijion.

Cuestion persunela

Pernanche n cunselier/na cunseliera vën agredì/agredida sun si persona o l ti vën trat dant minonghes che l/la rata ne n'ie nia sies possel/possela debota, sce l/la dà dant la gaujes, fé dumanda de tò posizion sun chësta cuestion persunela dan l'autra dumandes de ntervënt che possa mo vester. L presidënt/la presidënta tol la dezijion sce lascé pro la dumanda.

Cumiscion de nrescida

Do che almanco n chert di cumëmbri dl Cunsëi, chël uel dì almanco 9 cunselieres, à fat na dumanda mutiveda, numinea l presidënt/la presidënta dl Cunsëi na cumiscion de nrescida te chëla che uni grupa cunseliera ie reprejenteda cun n si cunselier/na si cunseliera. Sce l vën fat veles à uni cumëmber dla cumiscion da garat tan de stimes coche ie la cumpëida di cumëmbri dla grupa cunseliera de chëla che l fej pert. La cumiscion chier adum nutizies, nfurmazions y documënc sun l argumënt dla nrescida y porta dant ala fin di lëures dan l Cunsëi na relazion sun i resultac y la cuntlujions trates. L ie nce mesun che la cumiscion fej prupostes.

Cumiscion legislativa

La cumiscions legislatives à l duvier de cialé tres i dessënies de lege dan che i vën tratei ntan la nduneda plenera dl Cunsëi provinziel nstës che dij pona la sia sun la verscion data pro dala cumiscions. Ora che cialé tres i dessënies de lege che ti vën dac inant dal presidënt/dala presidënta dl Cunsëi provinziel, porta la cumiscions legislatives dant, tla materies de si cumpetënza, relazions y prupostes che les miena che sibe de utl o chëles che ti ie unides damandedes dal Cunsëi. L vën fat ora te na delibra de Cunsëi provinziel tan de cumiscions legislatives che l ie, la cumpetënzes de uniuna y tan de cumëmbri che uniuna à. Tla cumposizion de uni cumiscion iel da tenì cont dla cunsistënza dla grupes de rujeneda coche les ie reprejentedes tl Cunsëi y tant che la va nce dla cunsistënza dla grupes cunselieres. La sentedes dla cumiscions legislatives ne n'ie nia daviertes a duc. 

Cumiscion nterregiunela

La cumiscion nterregiunela di Trëi Cunsëies (i Cunsëies dla Provinzia autonoma de Bulsan, dl Lont Tirol y dla Provinzia autonoma de Trënt) à l duvier de nijinië ca la senteda di Trëi Cunsëies che vën a se l dé uni doi ani.

Cumiscion per l regulamënt dl Cunsëi

Ala cumiscion per l regulamënt dl Cunsëi ti spietel de cialé tres danora la prupostes per mudé l regulamënt purtedes dant dai/dala cunselieres. La vën metuda su dal presidënt/dala presidënta dl Cunsëi provinziel do che l/la se à cunsià cun i/la mëinagrupa y la ie metuda adum dal presidënt/dala presidënta dl Cunsëi, che ti sta a cë y da cinch cunselieres. Doi cumëmbri dla cumiscion muessa vester dla mendranza politica. La contlujions dla cumiscion vën purtedes dant al Cunsëi che muessa tò la dezijion definitiva.

Cumiscions

La cumiscions ie organns de judamënt dl Cunsëi provinziel. Tla cumiscions vën la majera pert dla cuestions, sun chëles che l Cunsëi arà da delibré, purteda a descuscion danora. L resultat de chësta cunsultazions ie na relazion suënz njunteda da n test (p.e. tl cajo de dessënies de lege) che ie la basa per la cunsultazion y per la delibra tl Cunsëi. Davia che l duvier essenziel dl Cunsëi provinziel ie chël de dé ora leges ie te chësc cuntest la cumiscions legislatives de mpurtanza particulera. Oradechël iel nce na lingia d'autra cumiscions, coche la cumiscion per l regulamënt ntern dl Cunsëi, la cumiscion nterregiunela, la cumiscions de nrescida, la cumiscions spezieles y nce mo d'autres. Ora che te puec caji, muessa la cumposizion de duta la cumiscions vester tl raport dla cunsistënza dla grupes linguistiches coche les ie reprejentedes tl Cunsëi provinziel y spidlé la cunsistënza dla frazions singules o respetivamënter dla maiuranza politica da una pert y dla mendranza politica dal'autra pert.

Cumiscion speziela

L Cunsëi provinziel possa numiné cumiscions spezieles per fé nrescides sun cër argumënc y dessënies de lege che à da nfé cun materies de nteres particuler per la provinzia. Sibe i cunselieres provinziei/la cunselieres provinzieles che nce la Jonta provinziela possa se damandé che l vënie metù su na cumiscion speziela.

Cumpëida leghela

L Cunsëi arjonj la cumpëida leghela tantosc che la maiuranza assoluta de si cumëmbri ie presënc. Sce l Cunsëi à da fé na vela tres auzeda dla man, possa uni cunselier/cunseliera damandé, do che l presidënt/la presidënta dl Cunsëi provinziel à detlarà stluta ju la descuscion y dan che l/la nunziea de passé ala vela, de cumpedé do la cumpëida leghela. Sce la cumpëida leghela ne n'ie nia data, sposta l presidënt/la presidënta dl Cunsëi la senteda de n cër tëmp o l/la la tol ju.

Cunselier provinziel/cunseliera provinziela

L Cunsëi provinziel ie metù adum da 35 cunselieres litei y litedes tres n sistem pruporzionel. Duc i zitadins y duta la zitadines che à la residënza tla region Trentin/Südtirol, che à cumplì i 18 ani, che à la zitadinanza taliana y che ie scric/scrites ite te na lista litela de n chemun dla provinzia de Bulsan possa unì litei/litedes. Sëuraprò ne daussel vester deguna rejon aldò dla lege per chëla che chësta persona ne possa nia unì liteda.

Cunvalidamënt

La litazion de na persona a cunselier provinziel/cunseliera provinziela, protlameda do la vela per l Cunsëi provinziel dal ufize litel zentrel ie sometuda a na pruzedura de verifica particulera, denumineda pruzedura de cunvalidamënt, che vën nvieda via dal Cunsëi nstës debota do la nduneda costitutiva. Te na prima fasa verifichea na cumiscion furmeda da set cunselires, sce l ie, per i cunselieres singuli litei/la cunselires singules litedes, gaujes de mpuscibltà de unì litei y de ncumpatibltà (cialëde la ujes mpuscibltà de unì litei y ncumpatibltà) n basa ala detlarazions di cunselieres nstësc/dla cunselieres nstësses tl scumenciamënt dla legislatura o de autri fac cunesciui. Canche i lëures, per chëi che l ie sies mënsc de tëmp, ie stluc jù, scrij la cumiscion na relazion y per uni cunselier/cunseliera fejela la pruposta al Cunsëi dla cunvalidazion de si litazion o dl'adozion de d'autri pruvedimënc sce la miena che l sibe rejons de mpuscibltà de unì litei y de ncumpatibltà. La dezijion n chësc cont ti spieta al Cunsëi provinziel.

Damandé cunsëi (hearing)

La cumiscions metudes su dal Cunsëi provinziel possa se damandé cunsëies sun n cër argumënt da esperc/espertes, ma nce da reprejentanc/reprejentantes de lies, sindacac y d'autra grupes sun cuestions spezifiches y sce les miena che i ie de utl per si ativiteies. La cumiscions possa nce fé sëuraluesc. N adrova n chësc cont nce la parola nglëija "hearing" sce l se trata de sentedes daviertes a duc y l vën audì la minonga de de plu persones.

Delegazion

Cun l fin de se baraté ora sperienzes cun istituzions ala semea tla Talia y oradecà (parlamënt, cunsëi regiunel, cunsëi provinziel, .) vëniel metù adum dal Cunsëi provinziel delegazions aposta. Chëstes à l duvier de se nfurmé sun la situazion politica y si svilups per fé esperienzes de utl per l'atività politica. De regula mët l presidënt/la presidënta dl Cunsëi provinziel adum la delegazions ufizieles te na maniera che duta la grupes dl Cunsëi ie reprejentedes.

Delibra

Uni delibra dl Cunsëi provinziel vel canche la ujes apurvëntes ie deplù de chëles cuntreres, ora che ti caji te chëi che l ie scrit dant na maiuranza defrënta. Tl cajo de valivanza de ujes vën la pruposta rateda refudeda. Chi che se astën dala usc porta pro a furmé l quorum, ma ne nfluenzea nia diretamënter l'apurvazion o la refudeda de na  pruposta. Chësc à coche cunseguenza che pra na gran cumpëida de astinënzes de cunselieres prejënc che dà jù si usc, resultea na pruposta apurveda nce cun puecia ujes apurvëntes, for a cundizion che chësta ujes sibe de plu de chëles cuntreres.

Descuscion

Ntan la nduneda plenera dl Cunsëi provinziel o ntan la sentedes dla cumiscions defrëntes vëniel purtà dant i ponc d'ududa defrënc de uni grupa politica y nce chëi de uni cunselier provinziel/cunseliera provinziela che fej pert dla grupes politiches defrëntes te na maniera democratica. Chësc vën a se l dé ntan la descuscion che vën for tenida dan tò na dezijion sun uni cuestion. L regulamënt dl Cunsëi scrij dant can, tan giut y tan de iedesc che i/la cunselieres o i reprejentanc/la reprejentantes dla Jonta provinziela possa rujené.

Dessëni de lege

La scumenciadiva de purté dant na pruposta de lege ie di zitadins/dla zitadines, di/dla cunselieres y dla Jonta provinziela. I dessënies de lege ie da mëter ju te n test partì su te articuli, cun leprò na relazion y da adressé al presidënt/ala presidënta dl Cunsëi provinziel. I dessënies de lege vén numerei damprovia y sce l ie de bujën vëniel fat la traduzion y dedò vëniel dat inant ala cumiscion legislativa cumpetënta che l ejaminea.

Dessëni de lege adressà al Parlamënt

Sciche l Cunsëi regiunel dl Trentin-Sudtirol y duc i cunsëies regiunei dl'autra regions talianes possa nce l Cunsëi dla Provinzia autonoma de Bulsan prejenté n dessëni de lege adressà al Parlamënt. L muessa avëi da nfé cun materies de cumpetënza dl Stat.

Dumanda de mudamënc

Na dumanda de mudamënc à l fin de mudé l test de n documënt (dessëni de lege, mozion y n.i.) sun chël che n à mo da tò la dezijion. La dumandes de fé mudamënc possa ti unì prejentedes sibe ala cumiscion legislativa che ala nduneda plenera dan che la scumëncia cun si lëures.

Fé l inuem de zachei per na ncëria da sëurandé

L Cunsëi provinziel à da fé prupostes de inuemes per na ncëria da sëurandé de cumëmbri de cumiteies defrënc y cumiscions defrëntes a livel statel o provinziel, per l fat che l ie l organn te chël che duta la forzes politiches dla provinzia ie reprejentedes y ajache l ie udù danora te despusizions spezifiches. Per vel desiniazions iel udù danora la rejon dla mendranza politica de fé prupostes sun i inuemes.

Giapé la parola

Degun cunselier/deguna cunseliera ne daussa rujené sce l/la ne n'à nia damandà y giapà dant la parola dal presidënt/dala presidënta. L presidënt/la presidënta dà la parola do l orden dla dumandes dates ju.

Grupa cunseliera

Ti cin dis do la prima senteda do la veles muessa i/la cunselieres ti fé al savëi per scrit al presidënt/ala presidënta dl Cunsëi a ciuna grupa cunseliera che i/les purtën o a ciuna che i/les uel se cunlië. I/la cunselieres che te chël tëmp ne n'à nia lascià al savëi a ciuna grupa cunseliera che i/les purtën o a ciuna che i/les uel se cunlië, fej pert de na grupa mescededa dl Cunsëi. Uni cunselier/cunseliera possa nce furmé da sëul na grupa cunseliera. De regula se mët adum te na grupa cunseliera duc i/duta la cunselieres che fej pert dl medem partit o che à ideies y fins politics che ie daujins.
L presidënt/la presidënta dl Cunsëi mët a despusizion de uni grupa dl Cunsëi i locai y njins adatei acioche les possa ti sté do a si duvieres y l/la ti fej avëi uni mëns i cuntribuc delibrei dal Cunsëi. L/la mëinagrupa à da rënder cont uni ann sun coche chisc cuntribuc ie unic adurvei. A tant che chisc cuntribuc monta depënd da tan granda che la grupa cunseliera ie.

Jëuni

Uni ann iel truepa grupes dantaldut de sculeies y jëuni che ti fej na vijita al Cunsëi provinziel per se nfurmé sun cie che i cunselieres provinziei/la cunselieres provinzieles fej y pe nriescer de plu sun la storia y la situazion politica te Sudtirol. I/la vijitadëures possa scuté su la descuscions dla ndunedes dl Cunsëi provinziel sun la tribuna di vijitadëures. L vën metù a jì regulermënter scumenciadives aposta per descedé l nteres, dantaldut di jëuni, per la vita y l'atività politica.

Jonta provinziela

La Jonta provinziela ie metuda adum dal presidënt/dala presidënta dla Provinzia, da doi vizepresidënc/vizepresidëntes y da n cër numer de assessëures provinziei/provinzieles che vën fat ora dal Cunsëi provinziel. La Jonta provinziela ie l organn esecutif dla Provinzia. I assessëures provinziei/la assessëures provinzieles aministrea la materies che l presidënt/la presidënta dla Provinzia ti à sëurandat.

Juramënt

Ntan la prima senteda dl Cunsëi provinziel tl scumenciamënt de uni legislatura fej duc i cunselieres/duta la cunselieres l juramënt sun la Costituzion cun chësta paroles: "Ie jure fedeltà ala Costituzion". L juramënt ie la cundizion acioche i/la cunselieres posse tò ite chësta funzion.

Legislatura

L Cunsëi provinziel vën lità per cin ani. A chësc tëmp ti dijen legislatura. Chësta pea via l di dla veles y fina l di dla veles dl Cunsëi provinziel nuef. A chësta maniera ne n'ie na legislatura n generel nia avisa de cin ani, ma l tëmp possa mudé mpue, aldò de canche n à fissà la data dla veles, for sce n stluj ora che l vënie a se l dé dant veles per gauja dla desfata dl Cunsëi provinziel.

Maiuranza assoluta

Cërta delibres dl Cunsëi provinziel possa mé unì fates sce l ie na maiuranza assoluta, che ie chëla dla maiuranza di cumëmbri dl Cunsëi provinziel. Per l fat che l ie 35 cunselieres ie la maiuranza assoluta 18 stimes.

Maiuranza cualificheda

Na maiuranza cualificheda ie tl senificat plu slargià ora uni maiuranza che ie majera dla maiuranza scëmpla o, dit autramënter , dla maiuranza relativa. De regula iela ududa danora per la dezijions de majera mpurtanza. La sort de maiuranza cualificheda possa mudé da cajo a cajo. L plu suvënz iel udù danora la maiuranza assoluta (aölmanco la mesa pert di/dla cunselieres y na stima leprò) y la maiuranza di 2/3.

Maiuranza scëmpla

Duta la delibres per chëles che l ne n'ie nia udù danora na cërta maiuranza (la maiuranza assoluta o n'autra maiuranza cualificheda) vën fates cun la maiuranza scëmpla o,  dit autramënter, cun la maiuranza relativa. Chël uel dì che uni delibra dl Cunsëi provinziel vel pernanche l ie plu stimes a una (i "sci") che de contra (i "no"). Sce la cumpëida dla stimes ie valiva, ie la pruposta da ntënder sciche nia azeteda.

Mëinagrupa

Ti diesc dis do la prima senteda dl Cunsëi provinziel lità da nuef ti fej uni grupa cunseliera al savëi per scrit al presidënt/ala presidënta dl Cunsëi l inuem dl/dla mëinagrupa. La comunicazion muessa unì sotscrita da duc i cumëmbri dla grupa cunseliera. Sce ntan la legislatura vëniel a se l dé  sostituzions, ie chëstes da ti fé al savëi debota al presidënt/ala presidënta dl Cunsëi aldò dla medema manieres.

Mozion

I/la cunselieres possa fé na mozion acioche l Cunsëi provinziel fej na delibra sun na cërta cuestion. Sce na mozion vën trateda ntan la nduneda plenera dl Cunsëi provinziel ne daussa n'autra mozion sun l medem argumënt, de regula, per n tëmp de sies mënsc, nia plu unì trateda.

Mozion adresseda al Parlamënt

L Cunsëi provinziel possa se cruzië nce de materies che ne fej nia pert dla cumpetënzes dla Provinzia, ma che suvënz ie de gran mpurtanza per la jënt che viv tla provinzia. L se trata de cuestions de cumpetënza dl Stat, sciche per ej. la chëutes, la politica cun i stac fulestieres, la imigrazion y n.i. A chësta delibres fates dal Cunsëi provinziel ti dijen mozions adressedes al Parlamënt. Les ie adressedes al Parlamënt y les ti vën fates avëi tres l presidënt/la presidënta dla Provinzia al Guviern a Roma acioche les vënie dates inant ala Camera di deputac y al Senat.

Mozion de desfidënza

L pudëi muessen tenì sota control! A chësta moda iel l duvier dl Cunsëi provinziel y de uni cunselier/cunseliera de  cuntrolé sibe cie che la Jonta provinziela fej, che cie che l ufize de presidënza fej. De regula vën i cuntroi fac tres la nterogazions y la cumiscions de nrescida. L mesun plu sterch ie te chësc cuntest ntant sce la mozion de desfidënza contra la Jonta provinziela o dut l ufize de presidënza o contra cumëmbri singuli de chisc organns. Na mozion de desfidënza muessa unì firmeda da almancul 5 cunselieres y vester mutiveda aldò.

Mpuniazion

Na lege provinziela apurveda dal Cunsëi vën promulgheda, zënza l cuntrol preventif da pert dl guviern, dal Presidënt/dala Presidënta dla Provinzia (te chësta fasa ti vëniel dat la data y l numer) y publicheda tl Buletin Ufiziel dla Region. Ora che sce l ne vën nia udù danora n auter tiermul va la lege n forza n l chindescejim di do si publicazion. L Guviern possa mpunië la lege tl tëmp di sessanta dis che vën do dan la Chëurt costituzionela, sce l ie dla minonga che duta la lege o vel despusizion singula de chësta ne respetëie nia la cumpetënza dl Stat tla materia.
Al cuntrer possa nce la Provinzia mpunië na lege statela o na lege regiunela dan la Chëurt costituzionela, sce la miena che chësta lege ne respetëie nia la cumpetënza dla Provinzia. L recurs pra la Chëurt costituzionela vën prejentà dal reprejentant leghel dla Provinzia, uel dì dal Presidënt o dala Presidënta dla Provinzia, do che la delibrazion dl Cunsëi provinziel o, tl cajo de prëscia, dla Jonta provinziela (cunfronta la usc ratificazion).

Mpuscibltà de unì litei

Normalmënter possa uni zitadina y uni zitadin, che à cumplì i 18 ani n l di dla veles, che ie scrita/scrit ite tla listes liteles y che n l di dla publicazion dla cunvocazion dla/di litadëures ie residënc te n chemun de Südtirol, se candidé per na sënta tl Cunsëi provinziel (dërt de vela passif). Ëila o ël ie a chësta moda litabli. Ma chësc prinzip à n valguna ezezions che vën stabilides avisa tla lege litela. Chësta vëij defati danora cërta categories de persones, che, scebën che les à duta la carateristiches nunziedes de sëura, ne ie nia litables coche cunselieres provinziei. Tlo leprò toca per ejëmpl i ambolc/la amboltes de majeri chemuns (chemuns sëura 20.000 abitanc), cër funzioneres auc dl Stat, dla Region o dla Provinzia, giudesc che aministrea la giustizia sun l teritore dla Region, persones cun ncëries religëuses, persones che ie a cë de sozieteies cun partezipazion de maiuranza dla Provinzia y nsci inant. Chësta persones ne ie nia litables (y ne daussa perchël ënghe nia se candidé) ora che sce les dà jù si funzion nchin al plu tert l ultimo di fissà per la prejentazion dla candidatures y sce les ne dejëuj nia plu inant chësta si funzion.
L fin de chësta norma ie chël de crië, tant che la va y almanco tla teoria, cundizions medemes danter duc i candidac y la candidates per na valivanza de chances generela, o dit cun d'autra paroles, de schivé che n candidat o na candidata posse n cont dla veles, nfluenzé l cumpurtamënt de vela dla zitadines y di zitadins y avëi vantajes per sé pervia dla posizion te chëla che ël o ëila ie.
L Cunsëi provinziel se cruzia de verifiché sce duta la cunselieres y duc i cunselieres litei fova litabli y sce l fova, n cajo, rejons che ne ëssa nia lascià pro che i vënie litei. Chësta verificazion vën fata te n lim de tëmp de sies mënsc a pië via dal scumenciamënt dla legislatura. Sce l Cunsëi provinziel ëssa da unì ala cuntlujion che un n cunselier lità o una na cunseliera liteda ne fova nia litabl/litabla, tòlel la dezijion de anulé la vela y dla destumeda dl cunselier o dla cunseliera n cuestion da si ncëria.

Ncumpatibltà

N cunselier provinziel lità o na cunseliera provinziela liteda ne muessa nia vester "mé" cunselier o "mé" cunseliera, chësc uel dì, che ël o ëila possa prinzipielmënter avëi dlongia si ncëria de cunselier o cunseliera ënghe mo d'autra ncëries o funzions o fé d'autra ativiteies. Ma l ie danz n valguna ncëries, posizions, funzions y ativiteies che ne ie nia cumpatibles cun la ncëria de cunselier o cunseliera. Sce n cunselier o na cunseliera à tel ncëries o sce ël o ëila dejëuj tel funzions y ativieteis muessa ël o ëila tò la dezijion sce opté per la ncëria de cunselier o cunseliera o per l'autra posizion rateda nia cumpatibla. Sce ël o ëila ne l fej nia nchin ala destumënza ududa danora pierd ël o ëila la ncëria de cunselier o cunseliera.

Ciuna ncëries, posizions, funzions y ativiteies ne ie pa nia cumpatibles cun la ncëria de n cunselier o na cunseliera?
I caji ie stabilii avisa tla lege litela. Per fé n valgun ejëmpli ne ie la ncëria de cunselier provinziel o cunseliera provinziela nia cumpatibla cun chëla de n deputat parlamenter/na deputata parlamentera o de n senatëur/na senatëura, de n/na giudesc dla Chëurt costituziunela, de n cumpunënt o de na cumunënta dl cunsëi d'aministrazion o de n diretëur generel/na diretëura generela de ënc, istituc, assoziazions y sozieteies cuntroledes dala provinzia. Oradechël ie la ncëria de cunselier provinziel o cunseliera provinziela p.e. nia cumpatibla cun la posizion de n dependënt statel, dla region o dla Provinzia, daviadechël vën chisc dependënc/chësta dependëntes, do che i ie n cajo unic litei, metui te aspietadiva.

Ciun ie pa l senificat de chësta regulamentazion?
Cun la regulamentazion prezisa de chësta ncëries y funzions nia cumpatibles uel l legislatëur schivé dantaprima che l se porte pro cunflic de nteres puscibli. Chësc ajache te si lëur da uni di y dantaldut canche l se trata de tò dezijions tl Cunsëi pudëssa n cunselier o na cunseliera saurì se abiné te na situazion de cunflit de nteresc, ajache da una pert iel l nteres de duc, che ël o ëila muessa garantì coche reprejentant dl popul, y dal'autra pert iel l nteres particuler, che ël o ëila pudëssa avëi la tentazion de reprejenté y che ne curespuend nia for cun i nteresc dla culetività, pervia de si autra ncëria.
La dezijion sce l ie ncumpatibltà (tl scumenciamënt dla legislatura o nce unida a s'l dé ntan la legislatura) vën tëuta dal Cunsëi nstës, do che l à ejaminà la situazion de fat. Sce l Cunsëi vën ala cuntlujion che na tel situazion ie unida a s'l dé, vën l cunselier o la cunseliera nviei a eliminé chësta situazion. Sce l cunselier/la cunseliera ne l fej nia destomel dala ncëria de cunselier provinziel/cunselier provinziela.

Ndenità

I cunselieres provinziei/la cunselieres provinzieles - che ie tl medem tëmp nce cunselieres regiunei/cunselieres regiuneles y che fej nsci plu avisa pert de doi ndunedes legislatives - giapa per si atività dal Cunsëi regiunel na ndenità al mëns che ie te chësc mumënt de 10.500,00 Euro brutto (situaziun 2013). I/la cunselieres che à na ncëria tla Jonta pronziela, tla Jonta regiunela o ti ufizies de presidënza dl Cunsëi provinziel o dl Cunsëi regiunel giapa oradechël na ndenità de funzion calculeda te perzentueles sun la ndenità al mëns.
Ajache l mandat giapà dai litadëures ne se damanda nia mé che i/la cunselieres à da vester leprò pra la sentedes dl Cunsëi regiunel y dl Cunsëi provinziel, ma si ncëria cumporta nce l duvier de ti sté do a mpënies ora per l Sudtirol, tl rest dla Talia o oradecà, iel nce udù danora nce n rembursamënt dla spëises de viac nchin a n mascim de 8.000 km al ann.

Nduneda plenera

L Cunsëi provinziel ruva adum tla nduneda plenera per tò la dezijions definitives sun duta la cuestions de si cumpetënza, ënghe sce te truep caji ieles bele unides tratedes danora ti organns cumpetënc dl Cunsëi. L Cunsëi provinziel ruva adum tla nduneda plenera uni mëns, ora che de agost. Uni sescion dura de regula da 3 a 4 dis y nsci vëniel a se l dé n media 40 sentedes al ann.

Nterogazion

I/la cunselieres à la rejon de fé nterogazions scrites tres na dumanda scëmpla. L possa unì damandà sce n fat ie vëira; sce na nfurmazion ie ruveda nchin pra l ufize de presidënza dl Cunsëi provinziel o dla Jonta provinziela y sce la ie drëta; sce l ufize de presidënza dl Cunsëi provinziel o dla Jonta provinziela à tëut dezijions o à ntenzion de tò sun n cër argumënt; o te uni cajo per mené do acioche n giape nfurmazions y spligazions sun l'atività dl'aministrazion publica. L cumëmber cumpetënt dla Jonta provinziela o l presidënt/la presidënta dl Cunsëi provinziel, muessa, sce la nterogazion ie adresseda a d'ël/a d'ëila, dé na resposta scrita tl tëmp de 30 dis.

Nterogazion a usc sun argumënc d'atualità

Ntan uni sescion dl Cunsëi provinziel iel udù danora, de regula l prim di de sescion, mpue de tëmp per tò tres nterogazions curtes a usc sun argumënc d'atualità che uni cunselier/cunseliera possa ti fé al presidënt/ala presidënta dl Cunsëi provinziel, al presidënt/ala presidënta dla Jonta provinziela y ai cumëmbri dla Jonta provinziela. La respostes à da vester unfat curtes.

Orden dl di

L orden dl di dla sentedes dl Cunsëi provinziel vën metù adum dal presidënt/dala presidënta dl Cunsëi y ti vën mandà sciche njonta al nvit ala nduneda a duc i cunselieres/a duta la cunselieres.  L orden dl di vën oradechël tacà ora sun la tofles aposta, dedite y dedora dl palaz dl Cunsëi provinziel, acioche la jënt sibe nfurmeda.
L Cunsëi provinziel ne daussa nia rujené o tò dezijions sun cuestions che ne n'ie nia ududes danora tl orden dl di, ora che sce l tol danora la dezijion cun na vela sucrëta y sce i 2/3 di cunslieres presënc/dla cunselieres presëntes ie a una, de junté la cuestion al orden dl di.

Presidënt/presidënta

L presidënt/la presidënta dl Cunsëi provinziel reprejentea l Cunsëi y cëla sun si denità y si rejons. Ël/ëila chërda ite la sentedes y les mëina. Ël/ëila cëla de mantenì la disciplina y fej tenì ite l regulamënt dl Cunsëi; ël/ëila ti dà la parola a uni reladëur/uni reladëura y ti porta dant al Cunsëi la cuestions sun chëles che l à pona da fé la delibra; ël/ëila cunedësc l resultat dla veles y se cruzia cun l aiut dl'aministrazion dl Cunsëi che depënd diretamënter da d'ël/da d'ëila che duc i lëures vënie fac aldò.
Per la prima mesa pert dla legislatura vën l presidënt/la presidënta dl Cunsëi provinziel lità danter i/la cunselieres che fej pert dla grupa de rujeneda tudëscia, per la segonda mesa pert dla legislatura danter i/la cunselieres dla grupa de rujeneda taliana. Sce la maiuranza di/dla cunselieres de rujeneda tudëscia o taliana ie a una possa per l un o l auter tëmp nce unì lità sciche presidënt n/na cunseliera che fej per dla grupa de rujeneda ladina.

Presidënt/presidënta dla Provinzia

L presidënt/la presidënta dla Provinzia ie l reprejentant leghel dla Provinzia autonoma de Bulsan-Sudtirol. Ël/ëila partësc su danter i assessëures provinziei/la assessëures provinzieles la materies de chëles che i/les à pona da se cruzië. Ël/ëila chërda ite la sentedes dla Jonta provinziela y les mëina. Ël/ëila tol pert ala sentedes dl Guviern talian canche les trata cuestions che à da nfé cun la Provinzia de Bulsan. Sëuraprò se cruziel dla cumpetënzes che la leges y i regulamënc ti recunësc.

Prima senteda dl Cunsëi provinziel

Do la veles ruva l Cunsëi provinziel adum per l prim iede tl tëmp di 20 dis do che i litei/la litedes ie unic cunedii/unides cunedides. La prima senteda vën cherdeda ite dal presidënt/dala presidënta dla Provinzia nciarià/nciarieda y la vën meneda dal cunselier plu vedl/dala cunseliera plu vedla de età nchin che l n'ie mo nia unì lità l presidënt/la presidënta dl Cunsëi provinziel .

Protocol dla sentedes

Pra uni senteda dl Cunsëi provinziel vëniel fat n protocol te chël che l vën scrit ciuna cuestions che n à tratà, i inuemes di/dla cunselieres che à tëut pert ala descuscion, i pruvedimënc tëuc sun uni cuestion da descuter, la delibres dates pro y l resultat de uni vela. L protocol vën liet dant pra la senteda che vën y ie ratà apurvà sce l ne n'ie deguna ubiezions. Sun la dumandes de cumedura tol l Cunsëi provinziel la dezijion.

Protocol parola per parola

De uni senteda davierta a duc vëniel fat na registrazion che vën da dedò trascrita y, do na revijion fata dal ufize cumpetënt,  stampeda. L fin ie chël de avëi na reproduzion l plu a una che la va cun la parola dita. N protocol parola per parola cuntën cie che uniun/uniuna à dit per da vëira y perchël ne vëniel nia fat de uni ntervënt na traduzion tl'autra rujeneda y de cunseguënza ne vëniel ënghe nia fat n protocol te doi rujenedes.

Ratificazion

Aldò dl articul 127 dla Costituzion taliana posssa uni region, ma nce la doi provinzies  autonomes de Bulsan y de Trënt, sce les ie dla minonga che na lege dl Stat o na lege de n'autra Region ferësc si raion de cumpetënza, purté dant la cuestion de legetimità costituzionela dan la Chëurt costituzionela tl tëmp de 60 dis dala publicazion dla lege. La mpuniazion vën fata dal Presidënt/dala Presidënta dla Provinzia, che ie l reprejentant leghel/la reprejentanta leghela de chësta, sun la basa de na delibra dl Cunsëi provinziel. De regula vën chësta delibra per na cuestion de tëmp, uel dì de destumënzes (per la mpuniazion iel mé 60 dis de tëmp) fata dala Jonta provinziela aldò dl articul 44, coma 5 dl Statut d'autonomia, ënghe sce la messerà da dedò unì sometuda al Cunsëi provinziel per la ratificazion te si prima nduneda che vën do.

Referendum populer

Sciche la scumenciadiva populera ie nce l referendum populer n strumënt dla democrazia direta. Tl cajo de n referendum populer vën duc i i zitadins/duta la zitadines che à la rejon de lité pra la veles dl Cunsëi provinziel cherdei a dé ju diretamënter si stima . Tres n referendum possen o dé ju la stima acioche na lege provinziela vënie tëuta ju per ntier o n pert (referendum abrogatif) o acioche n cër dessëni de lege vënie apurvà a na maniera che l vënie  fat na lege dainora (referendum propositif). Oradechël possa l Cunsëi provinziel mo fé n referendum consultif sun n dessëni de lege dan che chësc vënie dat pro definitavamënter.

Regulamënt dl Cunsëi

Per pudëi lauré bën te Cunsëi provinziel iel de bujën de de bona regules! Perchël iel udù danora tl articul 31 dl Statut de Autonomia che l Cunsëi muessa avëi n si regulamënt che la maiuranza assoluta de si cumëmbri à dat pro. L regulamënt dl Cunsëi cuntën duta la regules sun l'atività dl Cunsëi, autramënter dit, l dà dant duta la regules dl juech acioche l'atività parlamentera possa jì inant. Uni regulamënt dl Cunsëi modern muessa da una na pert garantì, la rejon dla maiuranza a guverné che ti ie unida data dai/dala litadëures y dal'autra la rejon dla mendranza politica de fé na critica costrutiva y dé cuntrolé cie che l vën fat. L ie l duvier dl presidënt/dla presidënta dl Cunsëi l fé tenì ite.

Relazion dla cumiscion

La cumiscions (cumiscions legislatives, cumiscions de nrescida, cumiscions spezieles, .) porta dant sun i dessënies de lege y sun la materies de si cumpetënza la relazions y la prupostes che les rata de utl o che ti ie unides damandedes dal Cunsëi. La relazion dla cumiscion vën lieta dant ntan la nduneda plenera dal presidënt/dala presidënta dla cumiscion o da un di cumëmbri/una dla cumëmbres. I cumëmbri dla cumiscion che ne n'ie nia a una cun la dezijion tëuta dala cumiscion possa purté dant na si relazion de mendranza.

Scumenciadiva populera

La scumenciadiva de purté dant n dessëni de lege ne n'ie nia mé di cunselieres provinziei/dla cunselieres provinzieles y dla Jonta provinziela, ma nce di zitadins/dla zitadines. Acioche chësta scumenciadiva posse unì a se l dé iel de bujën dla sotscrizion de almanco 8.000 litadëures che ie scric/scrites ite tla listes de vela de n chemun dla provinzia y che à la rejon de lité pra la veles dl Cunsëi provinziel.
N dessëni de lege laurà ora dai promotëures dla scumenciadiva y sustenì da 8.000 zitadins y zitadines tres si sotscrizion ie na scumenciadiva populera.

Senteda di Trëi Cunsëies

Sciche senteda di Trëi Cunsëies iel da ntënder la nduneda che vën a se l dé for inò danter i Cunsëies dla Provinzia autonoma de Bulsan, dl Land Tirol y dla Provinzia autonoma de Trënt. La vën cherdeda ite de regula uni doi ani, la se cruzia de argumënc che va sëura i cunfins ora y sun chisc possela nce fé delibres.

Senteda publica y Senteda nia publica

De regula ie la sentedes dl Cunsëi provinziel daviertes a duc. Sce l vën rujenà de cuestions sun una na persona, possa l Cunsëi fé na delibra de se ancunté te na senteda sucrëta, sce almanco 5 cunselieres à fat na dumanda mutiveda per scrit. La jënt y i reprejentanc di media possa jì a scuté su sun la tribunes tla sala dl Cunsëi che ie ududes danora per ëi. Ntan la sentedes muessa la persones che ie unides lascedes pro a scuté su sun la tribunes se cumpurté cun crianza, dantaldut sté chietes y ne fé nia sënies che i ie a una o no sun la cuestions tratedes.

Servisc stampa

L servisc stampa dl Cunsëi provinziel se cruzia che la jënt vënie nfurmeda sun l'atività dl Cunsëi provinziel y de si organns. I jurnalisc ti sta do ai cuntac cun i mesuns de nfurmazion.

Servisc zeremonies y relazions cun la jënt

L servisc zeremonies y relazions cun la jënt che ie lià al secretariat generel dl Cunsëi à danter l auter l duvier de prugramé la vijites dla grupes y de ti sté do ai/ala vijitadëures. Sëuraprò al da urganisé la vijites dl presidënt/dla presidënta o de d'autri reprejentanc/d'autra reprejentantes dl Cunsëi provinziel a d'autra istituzions y al cuntrer.

Sëurantëuta dla ncëria

Ala fin dla vela per l Cunsëi provinziel y dla cumpededa dla ujes stabilësc l ufize litel zentrel metù adum da trëi magistrac i inuemes di candidac y dla candidates dla listes y di partic singuli che fajerà pert dl Cunsëi provinziel coche cunselieres litei/litedes, l ti comunichea a chisc si elezion a cunselieres y ti dà la comunicazion al Presidënt/ala Presidënta dla Provinzia che ti fej al savëi i inuemes dla persones litedes al publich.
Do chësc ie la persona liteda cunselier provinziel/cunseliera provinziela, ma la ne daussa mo nia eserzité si mandat, ajache chësc ie cundiziunà dal juramënt che i/la cunseliers muessa dé ju. I cunselieres/la cunselieres dà jù si juramënt tl scumenciamënt dla legislatura tla nduneda costitutiva dl Cunsëi provinziel o, tl cajo de cunselieres che ruva tla ncëria da dedò, ntan la prima nduneda a chëla che i tòl pert.

Tëmp per rujené

L regulamënt dl Cunsëi provinziel scrij dant avisa tan giut che uniun possa rujené y chësc depënd dala cuestion che vën trateda. Per ejëmpl possa uni cunselier/cunseliera ntan la descuscion generela sun n dessëni de lege tò la parola doi iedesc, ma de ndut ne daussa ël o ëila nia rujené plu giut che 30 menuc; ma ntan la descuscion sun uni articul ne daussel/daussela ntant sce nia rujené plu de 10 menuc per articul.

Ufize de presidënza

Dl ufize de presidënza dl Cunsëi provinziel fej pert l presidënt/la presidënta, doi vizepresidënc/vizepresidëntes y trëi secreteres de presidënza Tl ufize de presidënza muessa vester reprejenteda la mendranza politica. Al ufize de presidënza che à a cë l presidënt/la presidënta dl Cunsëi provinziel, ti spieta dantaldut duvieres che à da nfé cun l'aministrazion dl Cunsëi provinziel, danter chisc nce chël de apurvé la pruposta dl bilanz de previjion y dl cont cunsuntif dl Cunsëi provinziel, fé prupostes dan che i regulamënc defrënc tl Cunsëi vën dac ora o mudei. L ufize de presidënza muessa garantì che l regulamënt dl Cunsëi vënie respetà y nterpretà sciche l toca, for mé ti caji te chëi che la cumpetënza ne n'ie nia dl presidënt/dla presidënta dl Cunsëi provinziel. I cumëmbri/la cumëmbres dla Jonta provinziela ne possa nia fé pert dl ufize de presidënza.

Vela

I/la cunselieres dij la sia tres n "sci", n "no" o n "me tënie dainora". L vën dat ju la stima te na maniera tlera da udëi auzan la man, a usc do che n à cherdà ora l inuem o n sucrët dajan ju na zedula da lité. Sun cuestions che à da nfé cun persones vëniel lità n sucrët.

Vela do cherdeda dl inuem

Do na dumanda cualificheda o ti caji particuleres udui danora tl regulamënt dl Cunsëi vëniel sun cërta cuestions lità do cherdeda dl inuem, chël uel dì che i/la cunselieres vën cherdei/cherdedes ora per inuem y dà ju publicamënter si stima ("sci", "no", "me tënie dainora"). Te chësta maniera ne vën la stima de uni cunselier/cunseliera nia mé data ju publicamënter (cie che l vën nce a se l dé tla veles, te na maniera tlera da udëi, tres l auzé dla man), ma tl protocol de vela vëniela nunzieda nce espressivamënter.

Vela sucrëta

Ntan na vela sucrëta mët i/la cunselieres ite la zedula da lité tla urna do che i/les ie unii cherdei/unides cherdedes ora aldò dl orden alfabetich. Te chësta maniera ne n'iel nia mesun savëi coche un à lità, nce sce te uni cajo vëniel nutà su i inuemes di/dla cunselieres che à tëut pert ala vela. Sce la va de lité persones scrij l cunselier/la cunseliera sun la zedula da lité l inuem dl candidat che ël/ëila lita.

Vijité l Cunsëi provinziel

La sentedes dl Cunsëi dla Provinzia autonoma de Bulsan ie daviertes a duc y perchël possa duc chëi che ie nteressei unì a scuté su. Vijité l Cunsëi provinziel ntan na si senteda ie na ucajion unica per udëi dan man ciun duvieres che l à y a cie maniera che l lëura y per se rënder cont cuncretamënter ciuna che  ie l'atività di reprejentanc litei/dla reprejentantes litedes dai zitadins. Sambën ie la sënta dl Cunsëi provinziel nce davierta a duc i nteressei ora di dis de senteda y uni vijitadëur/vijitadëura ie for bënunì/bënunida.

Vizepresidënc/Vizepresidëntes

Ora che l presidënt/la presidënta lita l Cunsëi provinziel danter i/la cunselieres nce doi vizepresidënc/vizepresidëntes che fej pert dl'autra doi grupes de rujeneda de chëles che l presidënt/la presidënta ne fej nia pert. I vizepresidënc/la vizepresidëntes ti juda al presidënt, dantaldut a mené la nduneda plenera. L presidënt/la presidënta fej ora ciun vizepresidënt o ciuna vizepresidënta  che à da l/la sustituì de uni viers n cajo de n si mancë o mpedimënt.